luni, 12 iulie 2010

Pastreaza distanta si opreste-te la 30 cm de mine!

Drepturile tale inceteaza acolo unde incepe spatiul meu, cu alte cuvinte stai la 30  cm distanta de corpul meu.
Fiecare are nevoie de spatiu personal, spatiu  de confort minim, care difera de la o zona geografica la alta de la o cultura la alta.
Cat de important este acest spatiu si cata nevoie avem de el, cel mai adesea realizam cand suntem intr-un mijloc de transport aglomerat. Multi dintre noi ne aruncam pe primul scaun care se elibereaza uitand de orice politete, fara a privi in jur si nu pentru ca ne-ar durea picioarele, ci tocmai din nevoia (inconstienta in multe cazuri) de a avea acest spatiu personal.
Intr-un autobuz in care calatoresc 20 de persoane veti observa ca multi stau in picioare. De ce ?
 Tocmai  pentru  ca  spatiul liber din autobuz le permite confortul de a avea acel minim de 25-30 de cm in jur. Respectarea acestui spatiu ne fereste de atingeri nedorite, de mirosuri, de agresiunea  si intruziunea celui de langa noi.

Ei bine si acasa avem nevoie de acest spatiu minim de confort personal.
Corpul uman este un sistem, familia este un sistem. Vorbind despre corpul uman fiecare organ are o membrana, un invelis care il separa de altul , fiecare celula are o membrana care o separa de alta, dar dincolo de aceste granite exista si cai de acces care permit accesul substantelor hranitoare si eliberarea celor toxice . Cu alte cuvinte fara limite si cai de aces pentru intrari si iesiri nu putem avea viata.
 Biologicul din noi este foarte bine organizat, dar in cursul vietii uitand sau nestiind sa pastram balanta in echilibru deterioram buna functionare .
Cine se face responsabil de aceasta deteriorare?
Fiecare dintre noi prin lipsa de discernamant, da sunt multe situatii cand nu discernem ce este toxic pentru noi si ce ne hraneste, intareste.
Nu doar alimentele sunt sau pot fi toxice.
Toxice pot fi relatiile disfunctionale, reclamele publicitare, abuzul de : alimente, bauturi, medicamente.
Din punct de vedere psihologic „discernamant” nu este unu si  acelasi lucru  cu „judecata”, ci , simplu vorbind, discernamantul stabileste adevarul aparent al unei situatii, in timp ce judecata stabileste un verdict de „bun” sau „rau” asupra unei situatii.
In taramul psihologic, este valabil acelasi principiu al biologicului. Misiunea psihologica pentru sanatatea mentala si spirituala este sa distinga intre ceea ce este toxic si ceea ce este benefic. Din pacate, in timp ce corpurile noastre creeaza in mod natural granite benefice, inca mai avem de invatat cum sa cream granite atat mentale, cat si emotionale intre noi si lume. Multi dintre noi, care am crescut in familii disfunctionale, nu am fost invatati niciodata cum sa ne dezvoltam capacitatea de a crea granite pline de compasiune.
 Discernamantul, prin natura lui, este neutru, fara incarcatura emotionala; este pur si simplu o recunoastere mentala a realitatii, in care nu exista blamare sau judecata, ci doar observare.
Sa stabilesti „bariere de compasiune” presupune, in primul rand,  sa abordezi respectiva situatie cu discernamant. Aceasta trebuie privita cu claritate, fara a dramatiza si fara a incerca sa ii atribui caracteristici pe care nu le are. Cand o persoana sau o situatie nu sunt benefice pentru voi, indepartati-va de ele.  Incheiati capitolul !
In procesul de detasare de situatia/persoana respectiva,veti fi tentati sa le judecati dupa criteriul „bun”sau „rau”. Rezistati tentatiei!  Chiar daca nu intelegeti motivele lui/ei si chiar daca s-ar putea sa va simtiti raniti de acea situatie, oferiti-va voua insiva si „contravenientului” suficient spatiu, pentru a face ceea ce trebuie facut – cu o limita clara, atata vreme cat acest lucru nu va afecteaza.
Scriind acest articol mi-am amintit ca am citit undeva un articol semnat de un preot ,care afirma cu nemultumire ca azi oamenii in loc sa mearga la preot aleg sa mearga la psiholog pentru ca psihologul  nu-i judeca .
 Da, un psiholog nu judeca pe nimeni, el observa si analizeaza. Daca v-ati propune sa fiti mai atenti la voi sa va observati trairile, reactiile si simtirile va veti cunoaste adevaratele nevoi si cai de implinire.
A te observa este diferit de a te  privi si admira in oglinda. Indrazniti sa priviti la voi si in voi si veti descoperi incet incet ca nimic nu e ce pare.
Analizati cu discernamant relatiile si eliberati-va de cele toxice.
Prietenii sunt necesari, dar adevaratii prieteni iti vor respecta intotdeauna timpul, nevoile , familia. Prea mult timp acordat prietenilor poate atrage neglijarea familiei, indeosebi a copiilor, sau chiar lipsa familiei.

Asemeni corpului si casele au usi pentru intrari si iesiri. Nu ezitati sa inchideti usa pentru a dedica timp familiei si voua .