joi, 18 decembrie 2014

Craciunul, sarbatoarea mult asteptata

Mari si mici, adulti, adolescenti, copii, frematam in zilele premergatoare Sarbatorii Bucuriei si a darurilor. Cei mici si cei tineri  freamata de emotie; asteapta, se pregatesc, se straduiesc , ba chiar se si cumintesc vreo zi doua.

Adultii se straduiesc sa faca daruri celor dragi- dupa buget , pricepere, sentimente sau lista de dorinte cunoscuta ca Scrisoare catre Mos Craciun.

-Vreau sa-mi vad copilul fericit razand cu gura pana la urechi, marturisea mama unui baietel cu autism, iar pentru asta voi colinda 2 zile toate magazinele.

Nu intotdeauna putinta este pe masura dorintei.

Sentimentele noastre pentru copii, nepoti , partener(a), de cele mai multe ori depasesc puterea de cumparare si asta poate fi resimtit ca  dureros sau nedrept. Daca se intampla sa traim astfel de sentimente este bine sa fim atenti la cum ne vom purta si ce vom spune copilului nostru care, inca, nu a aflat ca Mos Craciun nu exista.

-" Craciunul pentru mine inseamna sa merg acasa la mama. Ne despart 250 km, dar cat va trai imi voi petrece aceasta sarbatoare in casa copilariei mele. Mama mea merita asta, m-a crescut singura si i-a fost greu; de aceea vreau ca macar de sarbatori sa-i fiu alaturi."

- Cand ai aflat ca nu exista Mos Craciun?

-" Eu am fost un copil cuminte si ascultator,chiar muncitor. Eram la scoala deja si cand am aflat ce au primit alti copii m-am intristat. Eu primisem cateva eugenii si portocale, iar baietii din vecini, care nu erau asa cuminti si silitori ca mine primisera jucarii si imbracaminte. Nu intelegeam unde gresisem. Fusesem pedepsit? De ce?  Am mers acasa si m-am asezat, trist, la masa asteptand sa ma observe mama. Abia cand a pus masa sa mancam m-a intrebat: ce ai? ce e cu tine?
Am intrebat atunci cum e posibil sa nu fi vazut Mos Craciun ca sunt un baiat cuminte? Atunci mama  a inceput sa planga si mi-a spus :
-Mos Craciun nu exista, eu sunt Mos Craciun si nu am putut mai mult. Imi pare rau, tu esti un copil bun."

" Pastrez o amintire dureroasa si inca nu stiu ce m-a durut : faptul  ca nu am primit daruri ca alti copii, sau aflarea vestii ca nu exista Mos Craciun, saracia sau lacrimile si tristetea mamei?"

Este o multumire sufleteasca si o bucurie sa poti face bucurii si daruri celor dragi, dar nu este cazul sa va indatorati sau sa va necajiti pentru ca nu puteti cumpara daruri care sa-i bucure peste poate.
Nu va treceti pe dumneavoastra la coada  si nici nu va multumiti doar cu bucuria de a-i vedea pe altii multumiti pentru ca riscati sa implementati o atitudine care odata integrata devine un obicei pagubos pe termen lung. Cand deprinzi obiceiul sa renunti la tine pentru altii, dragi tie, vei constata in timp efectele triste ale atitudinii celorlalti fata de tine.

Pune-te si pe tine pe lista lui Mos Craciun daca sunt bani pentru cadouri!

Cand dorintele sunt mari , iar puterea de cumparare este mica, putem preveni  tristeti si dezamagiri  pregatind din vreme darurile sau economisind bani .

Acolo unde nici una din cele doua variante nu este posibila ii putem pregati pe copii, nu vor fi fericiti, dar nu vor trai dezamagirea
Intelept  este sa fim realisti si sa invatam ca avand asteptari mari riscam dezamagiri pe masura.  Invatandu-ne copiii sa priveasca astfel viata ii ferim de multa suferinta.
Sa poti vorbi copilului tau de spiritul Craciunului si sa-l faci sa simta bucuria acestei sarbatori, este mai valoros dacat sa-l amagesti ca vine un Mos cu daruri asa cum vede in reclame sau la prietenii mai instariti.



Traiti bucuria Craciunului in Spirit si bucuria va fi de lunga durata atat pentru cei mari cat si pentru cei mici!